Home » Arta si Cultura

Eitetsu Hayashi la Bucuresti si Sibiu

14 October 2010 No Comment
Share

Eitetsu Hayashi va urca pe scena Salii Palatului din Bucuresti si a Salii Thalia din Sibiu impreuna cu Orchestra Filarmonicii George Enescu dirijata de Maestrul Horia Andreescu
Eitetsu Hayashi, ambasadorul culturii japoneze în Romania

De la începutul carierei sale solo, acum 40 de ani, Eitetsu Hayashi a cântat pe cinci continente cu unele dintre cele mai apreciate orchestre ale lumii, a colaborat cu artişti din toate genurile muzicale şi a primit multe premii şi onoruri pentru performanţele sale extraordinare.

Evoluția artistului a inspirat renașterea culturii Taiko în Japonia unde în prezent sunt mai mult de 4.000 de ansambluri. Acum noua generație de entuziaști ai stilului de muzică “rap” învață Taiko în școli și transpun sunetele muzicii tradiționale japoneze și muzicii de curte imperială într-o formă contemporană.

Eitetsu Hayashi, născut în 1952, este mezinul unei familii cu opt copii a unui călugăr budist din şcoala Shingon. A crescut ascultând muzica celor de la Beatles, iar în liceu deja bătea la tobe. În 1971 se alătură grupului de taiko Sado Ondekoza, un proiect care combină stilul de viaţă cazon cu lecţiile de taiko. “Aveam nevoie de un impact asemănător cu cel al unei trupe rock, genul de impact care creează o frenezie în mulţime pentru ore în şir. De aceea am ajuns să ne antrenăm ca la maraton: ne trezeam în fiecare dimineaţă la 4, alergam împreună iar seara studiam la tobe.“

În 1975 trupa susţine primul său spectacol după ce termină maratonul de la Boston, performanţă care se repetă de şase ori de-a lungul timpului. După zece ani petrecuţi în Ondekoza, în 1981, Eitetsu împreună cu alţi colegi pleacă din grup pentru a forma trupa Kodo. Însă în 1982 artistul va părăsi şi acest proiect pentru a-şi începe cariera solo al cărei debut are loc în 1984. Cu lucrarea “Symphonic Metamorphosis 3” Eitetsu Hayashi este primul interpret solo de wadaiko care a urcat pe scena Carnegie Hall din New York.

Anii optzeci au reprezentat pentru muzician numeroase turnee prin America de Nord, Europa, Africa şi Australia. Prin stilul său unic de a bate la wadaiko Eitetsu se impune în lumea muzicală şi revoluţionează felul în care tobele taiko sunt privite. Astfel, în 1993 Isao Matsushita compune pentru el lucrarea Hi-Ten-Yu, Concertul pentru tobe japoneze şi octet fiind gândit special pentru virtuosul Eitetsu şi membri ai filarmonicii din Berlin.
De-a lungul anilor Eitetsu Hayashi concertează alături de Orchestra Simfonică din Boston dirijată de Seiji Ozawa (1976, 1999), Orchestra Filarmonică din Berlin sub bagheta lui Kent Nagano (2000) şi grupul Australian Taikoz la redeschiderea Operei din Sidney (2000). Eitetsu colaborează cu artişti din jazz, rock, world music, dance şi butoh, de la percuţionistul Djembe Mamady Keita, până la pianistul avandargist Yosuke Yamashita sau Orchestra de Jazz Toshiko Akiyoshi.

În 2002 Eitetsu Hayashi îşi sărbătoreşte 20 de ani de carieră solo în turneul american- “The Wings of Flightless Birds”, iar în 2006 se întoarce pe continentul american pentru a preda la Ohio într-un program la finalul căruia elevii nu sunt doar familiarizaţi cu taiko şi cultura japoneză, dar chiar susţin recitaluri alături de artist. În august 2010, Eitetsu a repetat experimentul la Moscova cu 15 persoane de vârste diferite.

De-a lungul carierei sale compune muzică pentru alte grupuri de taiko, reclame, piese de teatru şi chiar filme. Hayashi ajunge şi în zona anime, fiind compozitor pentru filmul Kamui no Ken (1985), chiar împrumutându-şi vocea personajului Shinban no Kikuasa. În 2004 repetă experienţa şi compune alături de Kaoru Wada coloana sonoră pentru serialul Samurai 7, un remake al clasicului Shichinin no Samurai. Însă în afară de muzică, Eitetsu scrie eseuri, o carte- Către interpreţii de taiko de maine- şi din 2001 este profesor la Universitatea Naţională din Mie.

Activităţile artistice ale lui Eitetstu Hayashi precum şi contribuţiile sale au fost atât de apreciate încât în 1997 i-a fost acordat prestigiosul Premiu Japonez Naţional pentru Cultură iar în 2001 a primit “Al optulea premiu pentru Promovarea Culturii Japoneze Tradiţionale”, acordat de Japan Arts Foundation.
Eitetsu Hayashi a creat o metodă şi un stil personal de a bate la wadaiko, nemaiîntâlnit până la momentul respectiv în tradiţia japoneză a interpretării taiko. Utilizând o combinaţie unică de tobe taiko artistul a creat şi interpretat muzică originală, fiind pionier într-o serie de zone muzicale experimentale complet noi.
Experimentul său a primit susţinerea multor oameni, iar acum există numeroase grupuri şi interpreţi care lucrează în stilul său, influenţat de toate acele forme tradiţionale pe care le-a studiat şi totuşi fără a semăna cu vreuna dintre ele.
Concertele vor avea loc la București, pe 20 octombrie, ora 19, la Sala Palatului și Sibiu, în 23 octombrie, ora 19, la Sala Thalia.
Un eveniment organizat de ARTmania Events cu sprijinul Ambasadei Japoniei din România, “Tokyo Metropolitan Government”, “Japan Foundation”, Consiliului Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu, Consiliului Județean Sibiu și în parteneriat cu Festivalul Internațional de Teatru Sibiu.
Parteneri: Lanțul Hotelier Continental Hotels prin Grand Hotel Continental București și Continental Forum Sibiu, Blackhawk Security, Printcenter.ro.
Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Cultural și Radio România Muzical, România Liberă, Jurnalul Național, Tribuna, 24-FUN, Observatorul Cultural, Turnul Sfatului, News Outdoor România, GQ, Glamour, Autoexpert, Zoom TV, Elevate, neogen.ro, muzicabuna.ro, iconcert.ro, radiolynx.ro, port.ro, artactmagazine.ro.
Prețul biletelor variază între 50 și 180 de lei. Biletele sunt disponibile în rețeaua magazinelor Diverta, Germanos, Cărturești, Humanitas, Domo, Orange, Vodafone și online, pe www.eventim.ro și www.myticket.ro.

Explicarea termenilor:
Taiko: în traducere directă din limba japoneză înseamnă tobă, dar este folosit în exteriorul țării pentru a defini diverse tipuri de tobe tradiționale japoneze și arta relativ tânără de interpretare a acestor instrumente urmând structura unui ansamblu de muzicieni, numit în japoneză kumi-daiko. Wa-daiko se traduce prin tobă (daiko) japoneză (Wa)
Odaiko : tobă japoneză sculptată dintr-un bloc de keyaki (zelkova- arbore din familia ulmului), vechi de câteva sute de ani, măsoară 120 de cm in diametru, pentru a bate în ea se folosesc bete din lemn de hinoki (chiparos japonez)
Butoh: (de fapt Ankoku Butō, 暗黒舞踏, “dans al întunericului”) este un stil de dans japonez de avangardă care se deosebește atât de dansul tradițional japonez cât și de dansul modern occidental.

Leave your response!

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Be nice. Keep it clean. Stay on topic. No spam.

You can use these tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.


Gazduire Web by ETP